Frenul lingual scurt sau anchiloglosia este o condiție congenitală care poate afecta diverse aspecte ale sănătății orale și generale. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru a minimiza impactul acestei afecțiuni asupra vieții de zi cu zi. Dacă bănuiți că bebelușul dumneavoastră are această condiție, consultați un specialist pentru evaluare și sfaturi adecvate.
Ce este frenul lingual scurt?
Frenul lingual scurt, cunoscut și sub denumirea de anchiloglosie, este o condiție congenitală în care banda de țesut care conectează partea inferioară a limbii cu podeaua cavității bucale este anormal de scurtă, groasă sau strânsă. Această afecțiune poate limita mobilitatea limbii și poate avea diverse implicații asupra sănătății orale și generale.
Cauze și factori de risc pentru anchiloglosie
Anchiloglosia este o condiție prezentă de la naștere, iar cauzele exacte nu sunt pe deplin înțelese. Se crede că factorii genetici joacă un rol important, deoarece condiția tinde să apară în familii. De asemenea, poate fi asociată cu alte anomalii congenitale sau sindroame genetice.
Citește și De ce se agită bebelușii în somn?
Simptome
Simptomele frenului lingual scurt variază în funcție de severitatea condiției. Printre simptomele comune se numără:
Dificultăți în alăptare: Bebelușii cu anchiloglosie pot avea probleme în a prinde sânul corect, ceea ce poate duce la alimentare insuficientă și la iritarea mamelonului mamei.
Probleme de vorbire: La copiii mai mari și la adulți, frenul lingual scurt poate afecta articulația sunetelor și pronunția corectă a anumitor litere.
Probleme dentare: Mobilitatea redusă a limbii poate afecta igiena orală, crescând riscul de carii și gingivită.
Probleme de alimentație: Dificultatea în mișcarea limbii poate face dificilă mestecarea și înghițirea alimentelor.
Diagnostic
Diagnosticul frenului lingual scurt este, de obicei, realizat de un medic pediatru, dentist sau specialist ORL. Evaluarea implică examinarea fizică a limbii și a frenului lingual. În unele cazuri, pot fi necesare teste suplimentare pentru a determina impactul asupra vorbirii sau alimentației.
Tratament
Tratamentul pentru anchiloglosie depinde de severitatea condiției și de simptomele asociate. Opțiunile de tratament includ:
1. Observația medicală
În cazurile ușoare, unde simptomele sunt minime, poate fi suficientă doar monitorizarea condiției. Mulți copii se adaptează la frenul lingual scurt pe măsură ce cresc.
2. Exerciții de limbă
Terapia logopedică poate ajuta la îmbunătățirea mobilității limbii prin exerciții specifice. Aceasta poate fi eficientă în cazurile ușoare până la moderate.
3. Frenotomia
Frenotomia este o procedură chirurgicală simplă și rapidă care implică tăierea frenului lingual pentru a elibera limba. Aceasta poate fi realizată de un dentist sau un chirurg oral și necesită doar anestezie locală. Recuperarea este, de obicei, rapidă, iar bebelușii pot reveni la alăptare imediat după procedură.
4. Frenuloplastia
În cazurile mai severe sau atunci când frenotomia simplă nu este suficientă, poate fi necesară o frenuloplastie. Aceasta este o procedură mai complexă care implică eliberarea și reconfigurarea frenului lingual. Se realizează sub anestezie generală și necesită o perioadă de recuperare mai lungă.
Anchiloglosia poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, mai ales dacă nu este tratată corespunzător. Problemele de alăptare pot afecta creșterea și dezvoltarea bebelușilor, în timp ce dificultățile de vorbire pot influența performanțele școlare și relațiile sociale. De asemenea, problemele dentare și alimentare pot contribui la disconfort și la probleme de sănătate pe termen lung.