Sarcina cu risc crescut necesită o atenție medicală deosebită și o monitorizare riguroasă pentru a asigura sănătatea mamei și a bebelușului. Viitoarele mămici trebuie să colaboreze strâns cu medicul, să urmeze toate recomandările și să participe la toate investigațiile necesare. Printr-o gestionare adecvată și intervenții timpurii, majoritatea problemelor pot fi prevenite sau tratate eficient, asigurând o sarcină și o naștere cât mai sigură posibil.
Ce este sarcina cu risc crescut?
Sarcina este o perioadă deosebită și plină de emoții pentru viitoarele mămici, dar uneori, anumite condiții pot clasifica sarcina ca fiind cu risc crescut. Acest lucru înseamnă că există factori care pot complica sarcina sau pot afecta sănătatea mamei și a bebelușului. Este important ca viitoarele mămici să fie conștiente de aceste riscuri și să urmeze investigațiile medicale recomandate pentru a asigura o monitorizare adecvată și intervenții timpurii, dacă este necesar.
Factorii care pot contribui la clasificarea unei sarcini ca fiind cu risc crescut includ:
O sarcină cu risc crescut este una în care mama sau copilului au șanse mai mari de a dezvolta probleme de sănătate. Factorii care pot contribui la clasificarea unei sarcini ca fiind cu risc crescut includ:
- Vârsta mamei: Sub 17 ani sau peste 35 de ani.
- Afecțiuni medicale preexistente: Diabet, hipertensiune arterială, boli autoimune, etc.
- Istoricul medical: Nașteri premature anterioare, pierderi de sarcină recurente, sarcină multiplă (gemeni, tripleți), etc.
- Complicații în timpul sarcinii: Pre-eclampsie, diabet gestațional, creștere fetală întârziată, etc.
- Factori de stil de viață: Fumatul, consumul de alcool sau droguri, obezitate, etc.
Investigații medicale recomandate
Pentru a gestiona o sarcină cu risc crescut, medicii recomandă o serie de investigații și monitorizări suplimentare:
Consultații prenatale frecvente
Viitoarele mămici cu sarcini cu risc crescut trebuie să aibă consultații prenatale mai frecvente pentru a monitoriza evoluția sarcinii și a detecta orice complicații în stadiu incipient.
Citește și:Tot ce trebuie să știi despre anestezia epidurală la naștere naturală
Ecografii
Ecografiile detaliate ajută la evaluarea dezvoltării fetale și la identificarea eventualelor anomalii structurale. În sarcinile cu risc crescut, ecografiile pot fi efectuate mai frecvent și pot include ecografii 3D sau 4D pentru o evaluare mai amănunțită.
Monitorizarea
Testele de non-stres (NST) și profilurile biofizice sunt utilizate pentru a monitoriza bătăile inimii fătului și mișcările acestuia. Aceste teste ajută la evaluarea stării de bine a fătului și la detectarea eventualelor probleme de oxigenare.
Analize de sânge
Analizele de sânge sunt esențiale pentru a monitoriza sănătatea mamei și a detecta condiții precum diabetul gestațional, anemia sau infecțiile.
Amniocenteza și biopsia de vilozități voriale (CVS)
Aceste teste sunt recomandate în cazul în care există riscuri genetice sau anomalii cromozomiale. Amniocenteza implică prelevarea unei probe de lichid amniotic, iar CVS prelevarea unei probe de țesut placentar pentru testare genetică.
Citește și: Principalele simptome ale lipsei de vitamina D la copii
Monitorizarea tensiunii arteriale
Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale este crucială pentru detectarea și gestionarea pre-eclampsiei, o afecțiune periculoasă care poate afecta atât mama, cât și fătul.
Examen cardiotocografic (CTG)
CTG este utilizat pentru a monitoriza bătăile inimii fătului și contracțiile uterine, fiind util în evaluarea stării de bine a fătului în timpul sarcinii și al travaliului.