Gastrita, o inflamație a mucoasei gastrice, este o afecțiune digestivă frecventă care poate afecta persoane de toate vârstele. Deși adesea asociată cu o durere arzătoare în zona stomacului, gastrita poate prezenta și simptome mai subtile, pe care mulți oameni le pot ignora. Ignorarea acestor semnale poate duce la complicații serioase, precum ulcer, sângerări interne sau chiar cancer gastric.

Ce cauzează gastrita?

Cauzele gastritei sunt diverse și pot include:

Infecția cu bacteria Helicobacter pylori: Această bacterie este cea mai frecventă cauză a gastritei și a ulcerului gastric. Ea erodează mucoasa protectoare a stomacului, permițând acidului gastric să atace țesutul.

Utilizarea pe termen lung a anumitor medicamente: Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), precum aspirina și ibuprofenul, pot irita mucoasa gastrică și crește riscul de gastrită.

Consumul excesiv de alcool: Alcoolul poate deteriora mucoasa gastrică și crește producția de acid gastric.

Stresul cronic: Stresul poate afecta negativ funcțiile digestive și crește susceptibilitatea la gastrită.

Alimentația necorespunzătoare: O dietă săracă în fructe și legume, bogată în alimente procesate, picante sau grase poate irita stomacul și contribui la dezvoltarea gastritei.

Boli autoimune: Unele boli autoimune pot ataca celulele mucoasei gastrice, provocând inflamație.

Refluxul gastroesofagian (GERD): Acidul din stomac poate urca în esofag, iritând mucoasa și, în timp, poate duce la gastrită.

Citește și: Dureri de stomac la copii: când trebuie să mergi la doctor

Simptome subtile ale gastritei

Pe lângă durerea de stomac arzătoare, gastrita poate avea și alte simptome mai puțin evidente, care pot fi ușor trecute cu vederea:

• Senzație de sațietate precoce: Te simți plin după ce ai mâncat o cantitate mică de alimente.
• Grețuri și vărsături: Aceste simptome pot apărea, mai ales după mese.
• Pierderea poftei de mâncare: Poți observa o scădere semnificativă a apetitului și o pierdere în greutate.
• Indigestie: Senzație de balonare, flatulență și eructații frecvente.
• Arsuri la stomac: Senzație de arsură în piept, care poate iradia spre gât.
• Anemie: Sângerările interne cauzate de gastrită pot duce la anemie, manifestată prin oboseală, slăbiciune și paloare.

Citește și: Beneficiile consumului de pește pentru copii

Diagnosticul gastritei

Dacă experimentezi oricare dintre aceste simptome, chiar dacă sunt ușoare și intermitente, este important să consulți medicul. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat pot preveni complicațiile și îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Pentru a diagnostica gastrita, medicul poate recomanda:

• Endoscopie: O procedură care permite vizualizarea directă a mucoasei gastrice și recoltarea de biopsii pentru analiză.
• Teste de sânge: Pentru a verifica prezența infecției cu H. pylori și a evalua nivelul de inflamație.
• Testul respirator cu uree: Un test neinvaziv pentru detectarea infecției cu H. pylori.

Tratamentul gastritei depinde de cauza subiacentă și de severitatea simptomelor. Opțiunile de tratament pot include:

• Medicamente: Pentru a reduce aciditatea gastrică, a combate infecția cu H. pylori și a proteja mucoasa gastrică.
• Modificări ale stilului de viață: O dietă sănătoasă, evitarea alimentelor iritante, reducerea stresului și renunțarea la fumat.
• Intervenție chirurgicală: În cazuri rare, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a trata complicațiile gastritei.

Citește și: Află totul despre intoxicația cu nitriți la copii: Cum se produce și care sunt simptomele

Prevenirea gastritei

Pentru a preveni gastrita sau a reduce riscul de recurență, se recomandă:

• O dietă echilibrată: Bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe.
• Limitarea consumului de alimente grase, picante, acide și procesate.
• Evitați fumatul și consumul excesiv de alcool.
• Gestionarea stresului: Practicați tehnici de relaxare, precum yoga, meditație sau exerciții fizice regulate.
• Utilizarea cu prudență a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene.