Cordocenteza, cunoscută și sub denumirea de prelevare percutanată de sânge ombilical, este o procedură diagnostică invazivă utilizată pentru a obține o mostră de sânge fetal direct din cordonul ombilical. Această procedură permite evaluarea detaliată a stării de sănătate a fătului și diagnosticarea anumitor afecțiuni prenatale. Cu toate acestea, cordocenteza implică anumite riscuri și este indicată doar în situații specifice. Iată când este necesară această analiză și care sunt riscurile asociate.

Când este nevoie de cordocenteză?

Cordocenteza este recomandată în general în cazurile în care alte teste prenatale nu au oferit suficiente informații sau când este necesară o evaluare mai detaliată a stării de sănătate a fătului. Printre indicațiile comune pentru cordocenteză se numără:

1. Diagnosticul anemiilor fetale severe

Cordocenteza poate fi utilizată pentru a evalua anemia fetală, în special în cazul incompatibilității Rh sau a altor condiții care pot cauza distrugerea globulelor roșii ale fătului. Procedura permite determinarea nivelului de hemoglobină și evaluarea necesității unei transfuzii intrauterine.

2. Diagnosticul infecțiilor

Cordocenteza poate fi utilizată pentru a detecta infecții asupra copilului, cum ar fi infecția cu citomegalovirus (CMV) sau toxoplasmoza, care pot avea consecințe grave asupra dezvoltării fătului.

3. Evaluarea tulburărilor genetice și cromozomiale

În cazurile în care există suspiciuni de anomalii genetice sau cromozomiale, cordocenteza poate furniza o mostră de sânge fetal pentru analize genetice detaliate. Aceasta poate ajuta la confirmarea diagnosticului de sindrom Down, anomalii structurale sau alte tulburări genetice rare.

Citește și: Ce analize medicale se fac în al treilea trimestru de sarcină?

4. Monitorizarea tratamentelor intrauterine

În unele cazuri, cordocenteza este utilizată pentru a monitoriza eficiența tratamentelor administrate intrauterin, cum ar fi transfuzia de sânge sau administrarea de medicamente.

Riscurile cordocentezei

Deși cordocenteza oferă informații valoroase despre starea de sănătate a fătului, procedura implică anumite riscuri. Printre cele mai comune riscuri asociate cordocentezei se numără:

1. Risc de avort spontan

Cordocenteza este asociată cu un risc de avort spontan, estimat la aproximativ 1-2%. Riscul variază în funcție de experiența medicului care efectuează procedura și de vârsta gestațională a sarcinii.

2. Infecții

Există un risc mic de infecție la locul unde a fost introdus acul pentru prelevarea sângelui. Infecțiile pot avea consecințe grave atât pentru mamă, cât și pentru făt.

3. Sângerări și hematoame

Sângerările și hematoamele la locul de inserție a acului sunt posibile complicații ale cordocentezei. De obicei, aceste sângerări sunt minore și se rezolvă de la sine, dar în cazuri rare pot necesita intervenție medicală.

Citește și:Tot ce trebuie să știi despre anestezia epidurală la naștere naturală

4. Ruptura prematură a membranelor

Cordocenteza poate cauza ruperea prematură a membranelor, ceea ce poate duce la travaliu prematur sau la alte complicații legate de prematuritate.

5. Complicații asupra copilului

În cazuri rare, cordocenteza poate provoca complicații asupra fătului, cum ar fi bradicardia (scăderea ritmului cardiac fetal) sau afectarea cordonului ombilical.