Când vorbim despre fericire, adesea ne gândim la momentele plăcute, la relațiile cu cei dragi sau la realizările personale. Dar ce se întâmplă în corpul nostru în aceste momente de euforie? Răspunsul se află în complexitatea neurotransmițătorilor, acele substanțe chimice care transmit informații între celulele creierului. Printre aceștia, un rol esențial îl joacă așa-numitul „hormonul fericirii”.

Mitul unui singur hormon al fericirii

Deși termenul „hormon al fericirii” este des folosit în limbajul cotidian, este important să înțelegem că fericirea nu este produsă de o singură substanță chimică. Mai degrabă, este rezultatul unui complex echilibru între mai mulți neurotransmițători, fiecare având un rol specific în reglarea stării noastre de bine. Printre cei mai importanți „hormoni ai fericirii” se numără:

Serotonina: Adesea denumită „hormonul fericirii”, serotonina este implicată în reglarea dispoziției, a apetitului, a somnului și a funcțiilor cognitive. Niveluri scăzute de serotonină au fost asociate cu depresia și anxietatea.

Dopamina: Cunoscută ca „hormonul recompensei”, dopamina este eliberată atunci când experimentăm plăcere sau anticiparea acesteia. Este implicată în motivație, învățare și formarea obiceiurilor.

Endorfinele: Aceste substanțe chimice au efecte analgezice și euforizante, fiind eliberate în timpul exercițiilor fizice, al râsului sau al altor activități plăcute.

Oxitocina: Adesea numită „hormonul iubirii”, oxitocina este asociată cu legăturile sociale, încrederea și empatia. Este eliberată în timpul  unei atingerii, al îmbrățișărilor și al altor interacțiuni sociale pozitive.

Citește și: TOP 10 alimente care cresc nivelul de serotonină: Ce să mănânci pentru a fi mai fericit

Hormonul fericirii
O mamă practică exerciții de relaxare. Imagine generată de IA/DALE-E

Serotonina – cheia stării de bine

Dintre toți acești neurotransmițători, serotonina este cea mai des asociată cu fericirea și starea de bine. Ea acționează ca un stabilizator al dispoziției, contribuind la:

  • Reducerea anxietății și depresiei: Niveluri scăzute de serotonină sunt adesea asociate cu aceste tulburări.
  • Îmbunătățirea calității somnului: Serotonina joacă un rol important în reglarea ciclului somn-veghe.
  • Stimularea apetitului: Serotonina influențează și modul în care percepem foamea și sațietatea.
  • Îmbunătățirea funcțiilor cognitive: Serotonina este importantă pentru învățare, memorie și concentrare.

Citește și: Alimente care întăresc sistemul imunitar al copiilor: beneficii și proprietăți

Cum putem crește nivelul de serotonină?

Există mai multe modalități de a stimula producția de serotonină în mod natural:

  • Alimentație echilibrată: Alimente bogate în triptofan, un aminoacid precursor al serotoninei, precum curcanul, ouăle, semințele, nucile și bananele, pot contribui la creșterea nivelului de serotonină.
  • Expunere la lumină solară: Lumina solară stimulează producția de serotonină și îmbunătățește starea de spirit.
  • Exerciții fizice regulate: Activitatea fizică stimulează eliberarea de endorfine și serotonină.
  • Meditație și mindfulness: Aceste practici pot ajuta la reducerea stresului și la creșterea nivelului de serotonină.
  • Limitarea consumului de alcool și cafeină: Aceste substanțe pot interfera cu producția de serotonină.

Citește și:  Cum asigurăm grăsimile esențiale în alimentația copilului

Serotonina, deși nu este singurul hormon responsabil pentru fericire, joacă un rol esențial în reglarea stării noastre de bine. Prin adoptarea unui stil de viață sănătos și echilibrat, putem influența pozitiv nivelul de serotonină și, în consecință, să ne îmbunătățim starea de spirit și calitatea vieții.