Astmul este o afecțiune cronică a căilor respiratorii care afectează milioane de oameni la nivel global, inclusiv copii. Se caracterizează prin episoade recurente de inflamație și îngustare a căilor aeriene, ceea ce duce la dificultăți în respirație. Deși cauzele exacte ale astmului nu sunt pe deplin înțelese, cercetătorii au identificat o serie de factori care contribuie la dezvoltarea acestei afecțiuni la copii.

Cauzele astmului la copii

Cauzele exacte ale astmului nu sunt pe deplin cunoscute, dar se crede că o combinație de factori genetici și de mediu joacă un rol important.

Factori genetici

  • Predispoziție familială: Copiii cu părinți sau frați cu astm au un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune.
  • Variante genetice: Cercetările au identificat anumite gene care pot crește susceptibilitatea la astm.

Factori de mediu

  • Alergeni: Expunerea la alergeni precum polen, acarieni de praf, mucegai, păr de animale sau anumite alimente poate declanșa reacții alergice în căile respiratorii și poate contribui la dezvoltarea astmului.
  • Iritanți: Substanțe precum fumul de țigară, poluanții atmosferici, parfumurile și produsele de curățenie pot irita căile respiratorii și agrava simptomele astmului.
  • Infecții respiratorii: Infecțiile virale ale căilor respiratorii, în special în copilărie, pot crește riscul de a dezvolta astm.
  • Obezitate: Copiii obezi au un risc mai mare de a dezvolta astm, posibil datorită inflamației cronice asociate cu obezitatea.

Citește și:  5 boli genetice întâlnite mai des la copii. Spina bifida se numără printre ele

Copil cu simptome de Astm, la medic.
Copil cu simptome de Astm, la medic. Imagine generată de IA/DALE-E

Simptomele astmului la copii

Simptomele astmului pot varia în funcție de severitatea bolii și de factorii declanșatori. Cele mai frecvente simptome includ:

  • Tuse: Tusea este adesea primul semn al astmului și poate fi uscată sau productivă, mai ales noaptea sau după efort fizic.
  • Respirație șuierătoare: Un sunet înalt și șuierător care se aude în timpul expirării, cauzat de îngustarea căilor aeriene.
  • Dificultăți în respirație: Copilul poate simți că nu-i ajunge aerul și poate respira cu gura deschisă.
  • Senzație de strângere în piept: O senzație de presiune sau de strângere în zona toracică.
  • Oboseală: Crizele de astm pot fi epuizante și pot duce la oboseală.

Citește și: Află totul despre intoxicația cu nitriți la copii: Cum se produce și care sunt simptomele

Diagnosticul astmului

Diagnosticul astmului se bazează pe:

  • Istoricul medical: Medicul va întreba despre simptome, antecedente familiale și factori de risc.
  • Examen fizic: Medicul va asculta sunetele pulmonare cu ajutorul stetoscopului și va evalua respirația copilului.
  • Teste funcționale respiratorii: Aceste teste măsoară fluxul de aer din plămâni și pot ajuta la confirmarea diagnosticului de astm și la evaluarea severității bolii.
  • Teste alergice: Aceste teste pot identifica alergenii care declanșează simptomele astmului.

Citește și: Gastroenterita la copii: Cauze, simptome și metode de prevenire

Tratamentul astmului la copii

Scopul tratamentului astmului este de a controla simptomele, de a preveni crizele severe și de a îmbunătăți calitatea vieții copilului. Tratamentul poate include:

  • Medicamente inhalate: Corticosteroizii inhalați reduc inflamația căilor aeriene, iar bronhodilatatoarele relaxează mușchii netezi ai căilor aeriene și deschid căile respiratorii.
  • Evitarea factorilor declanșatori: Identificarea și evitarea factorilor care declanșează crizele de astm este esențială pentru controlul bolii.
  • Educație pentru pacient: Este important ca părinții și copiii să învețe cum să recunoască simptomele astmului, să utilizeze corect medicamentele și să elaboreze un plan de acțiune în caz de criză.

Astmul la copii este o afecțiune complexă, dar cu un tratament adecvat, copiii cu astm pot avea o viață normală și activă. Diagnosticul precoce și colaborarea strânsă între părinți, copil și medic sunt esențiale pentru un control eficient al bolii.