Spotting-ul poate fi confundat cu menstruația, poate avea cauze variate, unele dintre ele necesită atenție medicală. Iată când apare spotting-ul și când ar trebui să consulți medicul!

Când apare spotting-ul

Spotting-ul se manifestă prin apariția unor scurgeri foarte ușoare, de obicei de culoare roz sau maro. Spre deosebire de menstruație, este mai puțin abundent și are o durată mai scurtă, de obicei doar câteva ore sau câteva zile.

Există o multitudine de factori care pot determina apariția spotting-ului, printre care se numără:

  • Tulburări hormonale: Fluctuațiile hormonale asociate cu ciclul menstrual, menopauza, sarcina sau utilizarea unor metode contraceptive pot provoca spotting.
  • Infecții: Infecțiile vaginale sau ale tractului urinar pot determina o ușoară sângerare.
  • Traumatisme: Actul sexual, utilizarea tampoanelor sau a dușurilor vaginale pot provoca leziuni minore și, în consecință, spotting.
  • Polipi sau fibrom uterin: Aceste creșteri benigne ale uterului pot determina sângerări neregulate.
  • Alte cauze: Stresul, tulburările de coagulare sau anumite medicamente pot contribui la apariția spotting-ului.

Citește și: Cât durează depresia postnatală? Vezi cum poți depăși această perioadă

Diferența dintre spotting și menstruație
Medicul oferă pacientei informații despre spotting. Imagine generată de IA/DALL-E

Diferențele dintre spotting și menstruație

Există câteva diferențe semnificative între spotting și menstruație:

  • Cantitate: Spotting-ul este mult mai puțin abundent decât menstruația.
  • Culoare: Spotting-ul este de obicei mai deschis la culoare, roz sau maro, în timp ce menstruația este de obicei roșu aprins.
  • Durată: Spotting-ul durează de obicei mai puțin decât menstruația.
  • Momentul apariției: Spotting-ul poate apărea în orice moment al ciclului menstrual, în timp ce menstruația are loc la intervale regulate.

Citește și: Dieta și stilul de viață pentru sindromul ovarelor polichistice: Sfaturi și recomandări

Când trebuie să consulți un medic?

Deși spotting-ul poate fi inofensiv în multe cazuri, este important să consulți un medic dacă:

  • Spotting-ul este însoțit de dureri severe de burtă, febră sau miros neplăcut.
  • Sângerarea este abundentă și durează mai mult de câteva zile.
  • Spotting-ul apare după actul sexual sau după menopauză.
  • Ai peste 40 de ani și observi spotting.

Pentru a stabili un diagnostic corect, medicul va efectua un examen pelvin și poate solicita teste suplimentare, cum ar fi test de sarcină, examenul colului uterin, ecografie, biopsie endometrială.

Citește și: Ce este Endometrioza și care sunt cauzele apariției sale

Tratament pentru spotting

Tratamentul spotting-ului va depinde de cauza subiacentă și poate include:

  • Medicamente pentru reglarea hormonilor
  • Antibiotice pentru infecții
  • Chirurgie pentru îndepărtarea polipilor sau fibromilor

Deși nu toate cazurile de spotting pot fi prevenite, adoptarea unui stil de viață sănătos poate ajuta la reducerea riscului. Aceasta implică:

  • Menținerea unei greutăți sănătoase
  • Practicarea exercițiilor fizice regulate
  • Adoptarea unei diete echilibrate
  • Renunțarea la fumat.

Spotting-ul este un simptom care poate avea cauze variate, de la cele benigne până la cele mai grave. Este important să nu ignori acest semn și să consulți un medic pentru a afla cauza și a primi tratamentul adecvat. Diagnosticul precoce și tratamentul corect pot ajuta la prevenirea complicațiilor și la menținerea sănătății reproductive.